gradina mea YOGHINA

De fapt nu stiam decat HATHA YOGA, practicand-o zilnic de la saisprezece ani pana la repatrierea in Romania in 1985, cand am continuat cate ceva insa ma simteam amenintata de vorba "poetasului-miner", Vasile P., de la Asociatia Culturala "Romania", cel care, in calitate de spion si de gigolo, a cautat sa ma compromita, sa ma corupa prin metoda "ochilor dulci", evident, de informator al Securitatii, ochi "albastri", caruia i-am zis ca ma ocup de Yoga si mi-a raspuns promt ca yoga este ceva primejdios, dand din capul cu "fleoace", tanar jurnalist la "Stefan Gheorghiu", inca in 1983, cand am facut imprudenta sa vizitez prima data Romania in calitate de cetateana israeliana, o vizita dezastroasa pentru mine si pe care astia au exploatat-o la maximum, V.Poenaru, "vipera", cum i-am zis apoi, inregistrand toata convorbirea, gesturile cele mai mici, pentru a le relata si pentru a alimenta ponosita lor rasuflare cu ceva nou si "exotic", il citez, intr-atat erau de avizi, ca niste vampiri, de "sange" nou, ca hrana spirituala pentru niste epuizati moral, etic, ideologic, deontologic, cum erau cei ai "Epocii de Aur", lihniti sa adulmece, sa sfasie, sa-si insuseasca prin orice mijloace, chiar si violul le era PERMIS!…astora, din "suprastructura" ce-si pregatea "saltul" de la 1989…caci trebuiau sa isi aproprieze tot ce le oferea inca nitica LEGITIMITATE, inca putina CREDIBILITATE, ei care erau doar o carcasa goala de miez, asa incat atunci cand au iesit in 1989, sa urle "jos comunismul!", demult comunismul ii ocolise, oricum de la Congresul reinfiintarii PCR de catre Ceausescu, comunismul isi luase adio de pe meleagurile astea, atat cat fusese, o iluzie a catorva, putini la numar…de atunci PCR-ul devenise doar o vorba, o vocabula, o sarada, un non-sens, comunismul era de multa vreme mort-copt, o coaja uscata, atunci cand astia din Est s-au laudat cu niscai farse de revolutii pentru a azvarli cu ideologia asta la gunoi; ei insisi erau un gunoi, cu tineretul lor "suprastructurat"/"suprastructural" cu tot…

De cand ma stiu nu apreciam din orasul asta, Bucuresti, decat prea putine locuri, desigur, Ateneul, salile de concerte, salile si simezele de pictura, muzeele de arta, parcul nostru, Herastrau, bulevardul Aviatorilor, bulevardul Jdanov, redenumit Primaverii, desigur, cel mai drag imi era sa revivn acasa, la ai mei, iar inainte de a urca scarile, zaboveam indeajuns in gradina, sprijinindu-ma bine de trunchiul unuia dintre caisii nostri, cautand sa imi limpezesc gandurile, privind cerul si norii, pasarile si frunzisul, ascultand cele mai fine melodii ale gradinii, precum clatinarea usoara a trandafirilor catifelati, de culoare rosu-scarlet, pe care-i inspectam instinctiv, aflati pe cararea pietruita cu ardezie fina, strajuind-o, bufnitura in iarba inalta de sub marul yonathan cel impunator, a merelor parmen-aurii din copacelul nostru aflat mai incolo, toate pentru a nu urca in casa cu vreo urma de zgura din periplurile de prin tramvaie sau de la Liceu, toate fiind impuritati suparatoare, de care voiam sa ma purific, ca de-o scarboasa povara straina, astfel ca intram "sus", in casa, libera de ocalele de "murdarie" stransa fara sa stiu ori sa vreau, peste zi, printre "colegi/e" pe toti si pe toate ii doream INEXISTENTI, nu le doream nici apropierea, nici prietenia, astia erau "profanatori" si gradina mea era ca un zilnic Mikwe-Israel, un detoxifiant, mai recent am aflat de o tehnica Yoga spiritual, tantrica-o mantra de purificare si relaxare legata de iubirea pentru copaci, in speta pentru un arbore preferat, asa incat se vede ca desi ma specializasem frumusel in Hatha Yoga, numai, aveam o buna intuitie Yoghina spirituala, din necesitate… V.P. mi-a demonstrat ca "astia" erau avizi nu doar de noutati si exotisme ideologicesti, orice hotie si orice jaf intelectual fiindu-le ingaduit si chiar excelent rasplatit, cu cat "victima" era mai naiva, mai de buna credinta, mai politicoasa-respectuoasa, ca subsemnata!, in principiu cu cat victima "raptului" intelectual era mai de stanga si mai din Israel, adicatelea din Occidentul invidiat si ravnit cu ranchiuna si ura de romanasii lui "Ceasca", dart ei nu se dadeau la o parte nici de la a "gusta" ‘carne de intelectual’, clasa proletariatului glorios iubind nespus pacerile burtii, furibunzi pe orice soi de asceza, neinduratori cu ascetii de orice religie, credinta, convingeri, yoghinii propun o asceza stricta, diferita de cea crestina, si asta era( si ramane!) NEINGADUIT! de catre …tovaraseii si tovarasoaicele de membership ai alde UTC- PCR… orice, dar asceza, nu! fiindca "placerile"( Clara Kusnirova-Mihailovici, matusica, bla-bla-bla, avea o rara expresivitate cand rostea cuvantul "placere", era experta in "placerile burtii", mare mare libertina si curtezana…partinica si "fanatic-stalinista", cum se autodefinea, intre altele; "sexologia" ei partinica, zau asa, a constituit, cu o rara cruzime, fiindca se folosea de sexologia ei sui-generis ca de o arma ideologica, fara mila, cu ferocitatea diabolica a muierismului sau "rafinat", de ex-sionista devenita enkavedista-basarabeana, cu sleahta ei , un ginegeu! barfitor si complotist, distrugator de nevinovati, astfel i-a "facut vant" pe lumea ailalta bietei mele bunici, trimitand-o in beciul casei, o vila superba cu doua etaje, din str.Puschin nr.cinci, sect.unu, iar apoi i-a facut felul si unchiului meu, preaiubitul frate al mamei, bietul Leonid Mihailovici, nascut Leon Mintzer-MIhalovici, pe care-l "agatase" la Moscova, in 1947…l-a terminat cu ajutorul basarabencelor ei, gineceul fioros, Caron luntrasul ar fi mai bland ca acele micicka-picicika-shpicicika-liubicika, cum le denumea tata cu destul naduf, dar si cu "Ajutorul" musserului de Tzalik, tradatorul lor frate, cel vinovat candva de grave prejudicii impotriva lui Simon, bietul sacrificat, alt frate bun si drag al mamei, un om prea bland sa se poata apara in propria familie, prea modest si poate macinat de pieirea in bombardamentul asupra Kishinaului, in 1941, a fratiorului mezin, de numai saisprezece ani, Moishe… de care raspundea el, Simon, personal, pe care il pierduse din vedere, in invalmaseala cea mare, fiind absorbit cu cicalitoarea-i nevasta…Da, alde poetastrii rumanoi nu pierdeau vremea, cautau sa importe sa plagieze tot ce puteau lua cu japca, neuitand de aspectele "erotic-sexsiste", incercarea dand gres, au incercat si altii de-ai ambasadei RSR la Tel Aviv, alde militianul "consul cultural", Gheorghe Juganaru, din Campulung-Muscel, un adevarat violator, eram deja "worned", avertizata de "apetitul" astora, marlani si spioni, suspiciosi si antisemiti patenti, asa ca s-au "Ienervat", doar seful utecistilor romani era podoaba de "Nicusorrr", play-boy-istul scos de erou nedreptatit la "rivulutie"… asta trebuia informat, il interesa, probabil, specia de RARA AVIS, mai cu seama ca la alegerea lui ca membru de UTC, nevrand sa devina scandaloasa opozitia mea, m-am ABTINUT!, fiind SINGURA abtinere la dosarelul sau , ce trebuie sa fi aratat "sclipitor" si  "exemplar", Tismaneanu Volodea a facut de altfel "tabula rasa" din abtinerea mea, sustinand public faptul ca Nicu Ceausescu a fost ales "in unanimitate" in UTC, la noi, in Liceul "24", azi "Jean Monet", facand totala abstractie de mine, de parca n-as fi existat, asa cum nu mentioneaza familia mamei, nici despre Clara Kushnir nu scoate un cuvintel…CIUDATANOASA TREABA, vorba Alicei in Tara Minunilor, cartea mea preferata, de cand mi-a daruit-o bunicul meu patern, PAPA Georges Lehrer, Ghedaliahu, bunicul cel drag si neuitat!…
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s