manual de bizuit pe el

L-am ascultat cu oarecare neplacere pe Meyir Payil cand intervievat la Radio a declarat ca daca ar fi pe o insula pustie ar lua acolo cu el Biblia drept carte unica, salvatoare si de restriste; imi facea impresia ca asta nu nimerise degeaba sa preia dela raposatul Shmuel Mikunis partidul, impreuna cu stimabilul Uryi Avneryi, in 1974; aveam impresia ca un om de stanga putea raspunde ceva mai bun decat atat; desigur ca punandu-mi aceeasi intrebare ma vedeam in embarras de choix, osciland intre carti de poezie si cate alte carti de care nu m-as fi lipsit in caz de naufragiu pe o insula pierduta in Pacific… Nu as fi luat cu mine o carte atat de stupida si plicticoasa ca Biblia, dar recunosteam ca este un almanah de istorioare si cartisoare cu oarece farmec, la o adica!…
Adevarul este ca deja facusem alegerea, de cand sosisem in Israel tineam aproape Manualul de Economie Politica, Capitalismul-faza imperialismului mondial, Ed.politica, Bucuresti,1972, carte ce m-a insotit ,alaturi de stimele de vioara si de vioara, pretutindeni in Israel, o carte pe care am simtit-o ca deosebit de graitoare, de expresiva, de rassurante, de nadejde, o carte de restriste, demna de incredere, mereu acolo pentru a ma consulta si sfatui, zi de zi:; o luasem cu mine la Haifa, la Mechinah, dupa ce reveneam de la biblioteca, unde ramaneam pana in ultima clipa, pentru a putea parcurge cat mai mult din cartile de studiu, numai in limba engleza, limba in care imi luam notitele la cursuri, atunci cand conferentiarii vorbeau mai ales in aceasta limba, la cursurile dezi ale anului patru de medicina de la Technion, la Aba Hushy School of Medicine, in Bat Galim, langa Tel Ha’Shomer, unde luam masa si imi incarcam cateva borcanele de dulceata, bine spalate, cu gris cu lapte si dulceata ori magiun, aveam parte de amabilitatea celor de la bucatarie care proveneau din Romania si isi faceau o mitzva in a ne ajuta cu cate inca o portie de gris ori de supa, de cate ori, noi, cei douazeci de studenti medicinisti de la Mechinah, printre care nu ne numaram decat doi din Romania, eu si Eugen Leibovici din Iasi, ne aflam acolo, la cantina imensa a personalului spitalului histadrutian, cantinierele ne aveau la inima lor… ma reintorceam acasa, in ulpanul Bat Galim, in camera mea, deschideam Manualul de Economie Politica si mai citeam cateva pagini; in timpul grevei foamei pe care am parcurs-o in calitate de reprezentanta a colegilor mei dragi, marea lor majoritate solidari si aplicati, proveniti din intreaga Uniune Sovietica, cu ei am reinnoit practica limbii ruse, am observat atitudinea de mare dusmanie a unui schimmel, un rector, varstnic si acrit, dr.Ehrlich, care mi-a spus prima data o noutate tipic nazista, mc-carthist-israeliana, declarandu-ma ROSIE…si adaugand ca in calitate de comunista, fiindca asta insemna ‘rosie’, mi-a explicat turbatul, n-aveam ce cauta la medicina…mi l-a amintit pe dr. Gilorteanu de la Pediatrie, la Bucuresti, secretar de partid, cel care ne superviza organizatia de UTC, prieten cu tata, tot chirurg generalist, lucra la Brancovenesc si era ca si prof. dr. Riga, batranul si ramolitul fost elev al lui Fr. Rainer, conferentiar la noi, cal care i-a atras atentia prieteneste cum ar veni, lui tata, aproximativ: -spunei fiicei tale sa nu mai fie ASA DE COMBATIVA…!si care nu m-a propus pentru intrarea in partid desi eram cu zece pe linie, se prefaceau ca ma uitasera si evident ca intre Ehrlich si Gilorteanu era o izbitoare asemanare de mentalitate!
Pe la ora opt seara ma si pregateam de somn cu ceasul desteptator aranjat sa ma trezeasca la miezul noptii, cand mancam mai tot ce aveam in borcanele de sticla iar apoi , pana la ora sase dis de dimineata invatam cu fereastra bine deschisa, lasand ceasul desteptator sa ma trezeasca pe la opt fara un sfert, mai dormeam foarte bine, ma spalam si alergam pana la Facultate, noroc de distanta mica, nu intarziam niciodata; de pe atunci ma obisnuisem sa beau mult lapte direct din punga Tnuva, luam multe aspirine, pana la senzatia de tinnitus, pentru a contracara durerile reumatismale provocate de oboseala si de clima calda si umeda a Haifei, camera mea era intr-o serie de azbestoane, foarte nesanatoase, dar preferam sa nu ma tulbure prezenta colegelor rusoaice, foarte prietenoase, eu insa nu aveam timp, il masuram cu maxima parcimonie, timpul fiindu-mi un bun aliat mai toata viata mea, pana la revenirea in 1985 in Romania, desigur!
In timpul asta ma gandeam ca dr.Ehrlich avusese posibilitatea sa parcurga foaia mea matricola unde se afla mentionata "Economia Politica"dar si "socialismul Stiintific"sau Filozofia, la ambele nottele erau maxime, nu faceau insa exceptie, aveam mai la toate note maxime, ce nu stiau astia era ca nu era o simpla intamplare ca invatasem atat de bine Marxism-Leninismul, adica Filozofia si Economia Politica, caci pentru astia nu era greu sa inteleaga ce insemna Filozofia sau Economie politica, in Occident nimeni n-ar fi acordat lui KARL MARX premiul Nobel fiindca ei il puteau acorda numai unui criminal ca Milton Friedmann, evident!
Chestia e ca in Israel orasul bi-national Haifa este numit orasul ROSU, orasul de stanga, al laburistilor, adica al muncitorilor…Tocmai acolo un tip ca acel dr. Ehrlich m-a acuzat de apartenenta la rosii, de parca as fi fost deja vinovata de vreun lese-majeste, ceva, acolo, in orasul "comunist"de la Marea Mediterana, superba Haifa… Insa nu m-a speriat, doar m-a motivat in plus si m-a pus in garda pentru totdeauna in legatura cu atmosfera politico-sociala din Israel!
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s